Acasa
Ultimele imagini
Genul epic cuprinde totalitatea creaţiilor epice, acele opere literare în care autorul îşi exprimă indirect sentimentele prin relatarea unor fapte, a unor întâmplări sau prin relatarea acestora de către anumite personaje.
În general, operele epice sunt structurate după : momentele subiectului:
Expoziţiunea (fixează spaţiul, timpul, personajele şi împrejurările conflictului)
Intriga (momentul în care se declanşează conflictul între personajele naraţiunii)
Desfăşurarea acţiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică)
Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului)
Deznodământul (momentul rezolvării conflictului)
Demonstraţie
Epicul este unul dintre cele trei genuri ale literaturii în care se realizează o " zicere" , se povesteşte o întâmplare la care participă personaje transmiţând astfel indirect gândurile , ideile sau sentimentele scriitorului.
Acest text este epic, deoarece întruneşte mai multe caracteristici specifice acestui gen literar.
Indicii spaţiali şi temporali sunt precizaţi : " într-o toamnă ", "la Hanul Ancuţei " ," de Sântilie".
În primul rând, se remarcă prezenţa unui narator care relatează întâmplarea la persoană I şi a III-a : " am auzit", " îl chemă" ," mai avea " , " nu se supără" , " îl las " etc.
Un alt argument îl constituie prezenţa personajelor care susţin acţiunea : Ioniţă, moş Leonte , Ancuta , Vodă.
Acţiunea este prezentată gradat , momentele subiectului fiind sesizabile.
Momentele subiectului
Expoziţiunea
Totul s-a întâmplat demult , când au căzut ploi năprasnice. În acel an s-au adunat la Hanul Ancuţei toţi oamenii ce veneau din Ţara-de-Jos cu vin şi voiau să ajungă în Moldova. În aceste zile bogate, stătea acolo un razas străin căruia îi plăcea voia bună şi veselia. Era un om înalt, căruţ, nici prea tânăr nici prea bătrân, cu nişte ochi ageri şi o mustaţa tuşinata. Se vedea că este un om trecut prin viaţă şi sociabil. Îl chemă Ioniţă comisul, era de la Drăgăneşti şi venise pe un cal brun şi slab.
Intriga
Deşi calul avea o figură comună, comisul se lăuda cu el spunând că nimeni nu mai are cal ca al său. Moş Leonte îl aprobă neinteresat, în bătaie de jos. Comisul Ioniţă nefiind de acord cu el îşi lăudă din nou calul, de data aceasta spunând că se trage dintr-o iapă la care s-a uitat chiar şi Vodă Mihalache Sturză. Acesta susţine că ar putea poveşti. Auzind provocarea, moş Leonte îl asigură că va fi ascultat şi îl roagă să înceapă.
Desfăşurarea acţiunii
Comisul Ioniţă îşi începu istoria, amintindu-şi de vremurile tinereţii.Venise cu iapa pe care o tot lăuda şi stătea cu alţi oameni. Deodată, toţi cei prezenţi văzură un boier îndreptându-se spre ei. Politicoşi, oamenii l-au invitat la masă. Intrând în vorbă, razasul începu să i se plângă boierului de o problemă. Era vorba despre un vecin de la Drăgăneşti, care i-a furat o bucată din pământ. Hotărât, Ioniţă comisul, insistă spunând ca este în stare să meargă cu acte şi dovezi la Vodă pentru a-şi face dreptate.
Punctul culminant
Pus pe fapte mari, razasul plecă, iar a doua zi se înfăţişă la curte, spălat şi aranjat. Luându-şi inima în dinţi, comisul intră şi căzu în genunchi în faţa domnitorului.Acesta îi porunci să se ridice, iar razasul recunosu mai întâi vocea , apoi faţa boierului de la han. După ce îi arată toate actele şi dovezile pe care le avea, domnitorul îi recunoscu dreptatea şi imediat a trimis o slugă la locul faptei pentru a clarifica lucrurile.
Deznodământul
Datorită curajului sau, comisul reuşeşte să-l convingă pe boier să îi facă dreptate. Astfel, acesta nu se supără şi nu se răzbună ci îl ajută, trimiţând acel slujitor pentru a termina totul cu bine.
Comisul Ioniţă se mândreşte cu roibul său pentru că se trage din iapa lui Vodă.
Modul de expunere predominant este naraţiunea care se împleteşte cu dialogul şi descrierea.
Epicul mai este susţinut şi de prezenţa verbelor, mai ales a verbelor de mişcare : " au căzut" , " umbla" ," a pornit" , " mă duc " etc.
Cu ajutorul acestor argumente am demonstrat că textul "Iapa lui Vodă" de Mihail Sadoveanu aparţine genului epic.
În general, operele epice sunt structurate după : momentele subiectului:
Expoziţiunea (fixează spaţiul, timpul, personajele şi împrejurările conflictului)
Intriga (momentul în care se declanşează conflictul între personajele naraţiunii)
Desfăşurarea acţiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică)
Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului)
Deznodământul (momentul rezolvării conflictului)
Demonstraţie
Epicul este unul dintre cele trei genuri ale literaturii în care se realizează o " zicere" , se povesteşte o întâmplare la care participă personaje transmiţând astfel indirect gândurile , ideile sau sentimentele scriitorului.
Acest text este epic, deoarece întruneşte mai multe caracteristici specifice acestui gen literar.
Indicii spaţiali şi temporali sunt precizaţi : " într-o toamnă ", "la Hanul Ancuţei " ," de Sântilie".
În primul rând, se remarcă prezenţa unui narator care relatează întâmplarea la persoană I şi a III-a : " am auzit", " îl chemă" ," mai avea " , " nu se supără" , " îl las " etc.
Un alt argument îl constituie prezenţa personajelor care susţin acţiunea : Ioniţă, moş Leonte , Ancuta , Vodă.
Acţiunea este prezentată gradat , momentele subiectului fiind sesizabile.
Momentele subiectului
Expoziţiunea
Totul s-a întâmplat demult , când au căzut ploi năprasnice. În acel an s-au adunat la Hanul Ancuţei toţi oamenii ce veneau din Ţara-de-Jos cu vin şi voiau să ajungă în Moldova. În aceste zile bogate, stătea acolo un razas străin căruia îi plăcea voia bună şi veselia. Era un om înalt, căruţ, nici prea tânăr nici prea bătrân, cu nişte ochi ageri şi o mustaţa tuşinata. Se vedea că este un om trecut prin viaţă şi sociabil. Îl chemă Ioniţă comisul, era de la Drăgăneşti şi venise pe un cal brun şi slab.
Intriga
Deşi calul avea o figură comună, comisul se lăuda cu el spunând că nimeni nu mai are cal ca al său. Moş Leonte îl aprobă neinteresat, în bătaie de jos. Comisul Ioniţă nefiind de acord cu el îşi lăudă din nou calul, de data aceasta spunând că se trage dintr-o iapă la care s-a uitat chiar şi Vodă Mihalache Sturză. Acesta susţine că ar putea poveşti. Auzind provocarea, moş Leonte îl asigură că va fi ascultat şi îl roagă să înceapă.
Desfăşurarea acţiunii
Comisul Ioniţă îşi începu istoria, amintindu-şi de vremurile tinereţii.Venise cu iapa pe care o tot lăuda şi stătea cu alţi oameni. Deodată, toţi cei prezenţi văzură un boier îndreptându-se spre ei. Politicoşi, oamenii l-au invitat la masă. Intrând în vorbă, razasul începu să i se plângă boierului de o problemă. Era vorba despre un vecin de la Drăgăneşti, care i-a furat o bucată din pământ. Hotărât, Ioniţă comisul, insistă spunând ca este în stare să meargă cu acte şi dovezi la Vodă pentru a-şi face dreptate.
Punctul culminant
Pus pe fapte mari, razasul plecă, iar a doua zi se înfăţişă la curte, spălat şi aranjat. Luându-şi inima în dinţi, comisul intră şi căzu în genunchi în faţa domnitorului.Acesta îi porunci să se ridice, iar razasul recunosu mai întâi vocea , apoi faţa boierului de la han. După ce îi arată toate actele şi dovezile pe care le avea, domnitorul îi recunoscu dreptatea şi imediat a trimis o slugă la locul faptei pentru a clarifica lucrurile.
Deznodământul
Datorită curajului sau, comisul reuşeşte să-l convingă pe boier să îi facă dreptate. Astfel, acesta nu se supără şi nu se răzbună ci îl ajută, trimiţând acel slujitor pentru a termina totul cu bine.
Comisul Ioniţă se mândreşte cu roibul său pentru că se trage din iapa lui Vodă.
Modul de expunere predominant este naraţiunea care se împleteşte cu dialogul şi descrierea.
Epicul mai este susţinut şi de prezenţa verbelor, mai ales a verbelor de mişcare : " au căzut" , " umbla" ," a pornit" , " mă duc " etc.
Cu ajutorul acestor argumente am demonstrat că textul "Iapa lui Vodă" de Mihail Sadoveanu aparţine genului epic.
