Acordul între părţile de propoziţie
De câte ori pe zi nu ne e dat să auzim expresii de genul: “Copacii e propaspat văruiţi “sau “Copii e cuminţi în parc”? Această greşeală gramaticala este una dintre cele mai frecvente, dar şi cele mai supărătoare greşeli în vorbirea directă. La baza ei stă acordul (sau mai bine zis dezacordul) dintre subiect şi predicat.
Exemplu: Câinii care aleargă e ai colegei mele. => aceasta este cel mai frecvent dezacord, care constă în neacordarea dintre subiect şi predicat.
Subiectul şi predicatul trebuie să se acorde în număr, dar şi în persoană în cazul în care subiectul este exprimat prin pronume.
Corect este: Câinii care aleargă sunt ai colegei mele.
Dar dezacordul există şi între alte părţi de propoziţie, nu doar între subiect şi predicat.
Exemplu: Fata care i-am dat mingea e în clasă cu mine.
Acesta este dezacordul dintre subiectul exprimat prin substantiv şi atributul care îl determina. Între aceste două părţi de propoziţie acordul se face în gen, număr şi caz.
Pentru a folosi corect un atribut de genul acesta trebuie să cunoaştem foarte bine (şi să nu confundam!) cazurile gramaticale ale substantivului.
Varianta corectă: Fata căreia i-am dat mingea e în clasă cu mine.
Falsul acord:
Există şi o altă greşeală frecvenţă a acordului, de data aceasta fiind vorba despre o acordare greşită în sensul că se confunda adeseori subiectul exprimat printr-un substantiv colectiv cu atributul care îl determina, făcându-se deseori acordul cu atributul, nu cu subiectul.
Exemplu: Mulţimea de oameni adunaţi la festivitate erau încântaţi de programul claselor mai mici.
În această propoziţie am surprins amândouă cazurile de confuzie a acordului, despre care am vorbit şi mai sus, respectiv a acordului subiect-predicat şi subiect-atribut.
Când în propoziţie subiectul este exprimat printr-un substantiv colectiv, urmat de un atribut care denumeşte obiectele, fiinţele, acţiunile sau fenomenele naturii la care se face referire în subiect, exista tendinţa de a se face acordul cu atributul, nu cu subietul. Acest acord poartă denumirea de “falsul acord”.
Varianta corectă: Mulţimea de oameni adunată la festivitate era încântată de programul claselor mai mici.
De câte ori pe zi nu ne e dat să auzim expresii de genul: “Copacii e propaspat văruiţi “sau “Copii e cuminţi în parc”? Această greşeală gramaticala este una dintre cele mai frecvente, dar şi cele mai supărătoare greşeli în vorbirea directă. La baza ei stă acordul (sau mai bine zis dezacordul) dintre subiect şi predicat.
Exemplu: Câinii care aleargă e ai colegei mele. => aceasta este cel mai frecvent dezacord, care constă în neacordarea dintre subiect şi predicat.
Subiectul şi predicatul trebuie să se acorde în număr, dar şi în persoană în cazul în care subiectul este exprimat prin pronume.
Corect este: Câinii care aleargă sunt ai colegei mele.
Dar dezacordul există şi între alte părţi de propoziţie, nu doar între subiect şi predicat.
Exemplu: Fata care i-am dat mingea e în clasă cu mine.
Acesta este dezacordul dintre subiectul exprimat prin substantiv şi atributul care îl determina. Între aceste două părţi de propoziţie acordul se face în gen, număr şi caz.
Pentru a folosi corect un atribut de genul acesta trebuie să cunoaştem foarte bine (şi să nu confundam!) cazurile gramaticale ale substantivului.
Varianta corectă: Fata căreia i-am dat mingea e în clasă cu mine.
Falsul acord:
Există şi o altă greşeală frecvenţă a acordului, de data aceasta fiind vorba despre o acordare greşită în sensul că se confunda adeseori subiectul exprimat printr-un substantiv colectiv cu atributul care îl determina, făcându-se deseori acordul cu atributul, nu cu subiectul.
Exemplu: Mulţimea de oameni adunaţi la festivitate erau încântaţi de programul claselor mai mici.
În această propoziţie am surprins amândouă cazurile de confuzie a acordului, despre care am vorbit şi mai sus, respectiv a acordului subiect-predicat şi subiect-atribut.
Când în propoziţie subiectul este exprimat printr-un substantiv colectiv, urmat de un atribut care denumeşte obiectele, fiinţele, acţiunile sau fenomenele naturii la care se face referire în subiect, exista tendinţa de a se face acordul cu atributul, nu cu subietul. Acest acord poartă denumirea de “falsul acord”.
Varianta corectă: Mulţimea de oameni adunată la festivitate era încântată de programul claselor mai mici.